vineri, 4 noiembrie 2016

Semaforul are un motiv întemeiat să fie roșu.


     Ne-am obișnuit să ne plângem de conducători, să-i ignorăm pe cei ce ne conduc și fiecare lege să o privim ca pe o pedeapsă sau ca pe opresiune. Din păcate, ne raportăm la fel și la Dumnezeu. Nu vrem ca altcineva să ne spună ce e bine și ce e rău, ne credem invincibili și zi de zi eșuăm în a privi Legea lui Dumnezeu ca un semn de iubire. Îl privim ca pe un conducător tiran care, ori vrea de la noi bani, ori e un dictator cuprins de cultul personalității. Privind spre Dumnezeu ca un conducător, prin prizma clasei politice actuale, sau prin prizma sistemelor politice totalitare, pierdem din vedere că sistemul lui Dumnezeu de guvernare al universului e total diferit, ajungând să gândim că ascultarea de El este o robie cruntă. 

       Observ această răzvrătire, împotriva autorităților de orice fel, în copii, adolescenți, tineri, adulți și nu în ultimul rând la bătrâni. Nici o clasă socială nu e scutită de murmurul continuu și nemulțumire, vis-a-vis de cei ce fac reguli. Am împrumutat această gândire și când privim la Legile lui Dumnezeu și suntem nemulțumiți de îngrădirile la care sutem supuși. Dar uităm, uităm că ne răzvrătim împotriva sistemului de guvernare al universului. Un sistem veșnic și imuabil. Această autoritate, Dumnezeu, a înființat Legea, nu pentru opresiune ci pentru ordine, nu pentru a câștiga ceva din ascultarea ființelor create ci din iubire pentru ele. Să nu uităm că neascultarea de porunca lui Dumnezeu a împins această lume, la început un paradis fermecător, într-un dezastru de neimaginat. 

      Echilibrul fericirii universului stă în ascultarea de Cel ce a creat universul, la fel cum o orchestră va cânta impecabil o piesă muzicală, dacă toți cei implicați vor urma notele impuse de compozitor. Fericirea netulburată a universului a fost pătată de dorința unui violonist emerit de a înlocui Compozitorul și Dirijorul în mijlocul celui mai important concert. Dorința unui tablou de a picta Artistul sau dorința unui ființe de a-și modela Creatorul a zdruncinat universul. 

      Pentru restabilirea fericirii întregului univers, Artistul a coborât în tablou, a suferit rigorile pânzei și a înroșit o mare parte din tablou cu sângele Său. Pentru restabilirea echilibrului universului, Dumnezeu nu a coborât standardul ci a murit pentru ca standardul să rămână. Daca Legea lui Dumnezeu putea fi data la o parte atunci moartea Sa ar fi fost zadarnică. El a murit în locul nostru, pentru că noi am nesocotit Legea. 

      Atunci cand regulile ni se par antipatice, iar Legea ni se pare neplăcută, să ne aducem aminte că semaforul are un motiv întemeiat să fie roșu.

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog